Comunicare
Comunicarea este o parte esențială a managementului demenței
Atunci când vorbim cu persoane cu demență, trebuie să fie luați în considerare o serie de factori, fiecare dintre ei influențând procesul de comunicare. Dificultățile de auz, deficiențele cognitive și deteriorarea limbajului pot face dificilă implicarea lor într-o conversație, indiferent de ce parte a canalului de comunicare se află.
Recomandări generale atunci când discutați cu persoane cu demență
- Adaptați stilul comunicării dvs. la nivelul deficiențelor cognitive și țineți cont de mediul lor cultural, de obiceiurile anterioare și obișnuințele individuale ale persoanelor cu demență.
- Evitați critica și disputa, nu criticați, acceptați punctul lor de vedere și începeţi comunicarea de acolo.
- Potriviți-vă comunicarea verbală și nonverbală. Postura, tonul vocii, expresiile faciale și limbajul corpului sunt la fel de importante precum cuvintele dumneavoastră.
- Evitați vocea înaltă și vorbirea rapidă, deoarece poate crea disconfort, afectează înțelegerea și poate provoca stres emoțional.
- Respectați spațiul personal, evitați mișcările rapide, păstrați contactul vizual și folosiți gesturi liniștitoare.
- Creați un mediu calm și eliminați distractorii vizuali, precum și cei acustici.
Insuficiența vorbirii și a limbajului în diferite etape ale demenței
Dificultatea limbajului și vorbirii variază în funcție de tipul și stadiul demenței. Pe măsură ce demența progresează, capacitatea de exprimare și înțelegere verbală se deteriorează semnificativ.
În etapele inițiale ale demenței, oamenii sunt în continuare capabili să se angajeze în conversații semnificative. Cu toate acestea, pot fi deja prezente schimbări subtile ale vorbirii spontane, de ex. răspunsuri întârziate, pauze între cuvinte, verbalizare lentă, vorbire încetinită din cauza dificultăților de găsire a cuvintelor și conținut redus de comunicare.
În stadiul de demență severă, o persoană cu demență poate fi capabilă să producă doar cuvinte sau sunete. În această etapă, comunicarea nonverbală poate fi în continuare un mod de comunicare.
Declinul memoriei semantice (cunoașterea sensului cuvintelor) are, de asemenea, impact asupra vorbirii, înțelegerii, scrierii și lecturii.
Tulburări de vorbire și limbaj în diferite forme de demență
Deși modificările minore ale abilității verbale pot fi deja recunoscute în stadiul de deficiență cognitivă ușoară, afectarea vorbirii și a limbajului devine de obicei mai evidentă în stadiul de demență moderată. Dificultatea de a găsi cuvinte este cel mai vizibil simptom. În etapele ulterioare, capacitatea de a înțelege cuvintele se deteriorează și ea.
Există două variante de degenerare frontotemporală în care afectarea limbajului este primul și principalul simptom, în timp ce alte abilități și activități cognitive ale vieții de zi cu zi pot fi păstrate inițial3. În varianta numită „afazie primară”, problema este producția verbală. În a doua variantă numită „demență semantică”, sensul cuvintelor, obiectelor și chipurilor este pierdut treptat.
Rolul logoterapeutului și al terapeutului de limbaj
Terapeuții de vorbire și limbaj evaluează natura și zona afectată în comunicare. Aceştia oferă instrumente și exerciții care utilizează abilitățile de comunicare păstrate sau aplică strategii compensatorii. Logoterapeuții pot ajuta, de asemenea, în problemele de înghițire, care pot apărea într-un stadiu avansat al demenței și sunt o problemă particulară în demența frontotemporală.
Covorașele vorbitoare sunt un instrument de înaltă tehnologie care permite oamenilor să își exprime emoțiile prin imagini și simboluri pe o simplă covorașă. Instrumentul este ușor de realizat și are instrucțiuni simple despre cum să-l folosești. Permite persoanelor cu dificultăți de vorbire să se angajeze într-o conversație și să-și exprime opinia și sentimentele despre diferite subiecte, crescând astfel eficiența comunicării.
Referințe și lecturi suplimentare
- Harnish S, Neils-Strunjas J. In Search of Meaning: Reading and writing in Alzheimer's Disease. Semin Speech Lang 29: 44-59, 2008
- Laforce R. Behavioural and language variants of frontotemporal dementia: A review of key symptoms. Clin Neurol Neurosurg 114: 2405-2410, 2013
- Murphy J, Gray C, van Achterberg T et al. The effectiveness of the Talking Mats framework in helping people with dementia to express their views on well-being. Dementia 9: 454-472, 2010
- Tang-Wai DF, Graham NL. Assessment of language function in dementia. Geriatr Aging 11: 103–110, 2008